Rolul sindicatelor în implementarea PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)  este un instrument nou lansat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, acesta făcând parte din Next Generation EU. Mecanismul de Redresare și Reziliență este un instrument temporar și a fost realizat în urma situației economice și sociale generate de pandemia COVID. Limitarea mobilității și suspendarea diferitelor activități economice a generat o situație în care problemele de natură economică au crescut și odată cu acestea cele de natură socială. Spre deosebire de criza din 2011, instituțiile publice nu au mai ales să restricționeze cheltuieli ci s-a ales să se intervină cu resurse publice pentru a menține cererea implicit pentru a menține sistemele economice într-un cadru în care acestea să poată să funcționeze și să se dezvolte. Mecanismele prin care s-a procedat la acest lucru a fost legat de Mecanismul de Redresare și Reziliență care beneficia de un instrument central respectiv de un PNRR. Acesta din urmă este particularizat pe situația fiecărui stat și a fost negociat și stabilit cu fiecare stat în parte. Spre deosebire de fondurile europene unde fondurile au un caracter nerambursabil, în cazul PNRR, finanțările pot fi atât granturi cât și credite respectiv sume rambursabile.

Un alt aspect important cu privire la criza COVID 19 se referă la faptul că aceasta a intervenit în plin proces de tranziție digitală și climatică, tranziții care au constituit și constituie centrul politicilor publice la nivel european. Având în vedere această situație, PNRR a fost utilizat și lansat la nivelul statelor membre, inclusiv în România, atât pentru a redresa economia afectată de pandemia COVID 19 dar și pentru a pregăti economia pentru cele două tranziții intens promovate la nivelul României. PNRR este astfel un instrument de finanțare a unor reforme imperativ necesare pentru a pregăti economie și societatea în general pentru viitor.  PNRR face parte dintr-un mecanism mai amplu de politică publică acesta fiind intens legat de recomandările specifice de țară realizate la nivelul Semestrului European.  Planul Național de Redresare și Reziliență vizează o serie de reforme și investiții în diverse sectoare, cum ar fi infrastructura, sănătatea, educația și digitalizarea, având ca scop principal modernizarea țării și creșterea rezilienței în fața unor viitoare crize fie că ne referim la dependența energetică de Rusia dar și la alte dependențe în sectoare precum cel medical, de exemplu. În tot acest cadru, sindicatele au jucat și vor juca un rol important. Acestea au fost implicate în realizarea PNRR, cu toate acestea rolul fiind mai degrabă unul formal. Nu același lucru se poate spune despre rolul organizațiilor sindicale în implementarea PNRR unde sindicatele au rol extrem de important.

De ce sunt importante sindicatele în contextul PNRR?

Sindicatele sunt parte a instituției dialogului social acest atribut fiind unul atribuit de legiuitor iar PNRR este înainte de toate un program de reforme care presupun înainte de toate modificări legislative care fac obiectul instituției dialogului social astfel că sindicatele sunt consultate în majoritatea reformelor regăsite în cadrul PNRR. Mai mult decât atât, majoritatea reformelor regăsite la nivelul PNRR vizează mediul economic și social astfel că interesul salariaților necesită o atenție aparte în procesul de implementare PNRR. Multe dintre reformele regăsite la nivelul PNRR vizează în mod direct sau indirect sistemul de relații industriale astfel că acest proces este unul de natură să asigure o implicare legitimă a organizațiilor sindicale în adoptarea reformelor adoptate în contextul PNRR.

Un alt argument important cu privire la implicarea sindicatelor se referă la existența unui comitet de monitorizare la nivelul implementarea PNRR. Acesta este finanțat din resurse publice astfel că asigurarea unui nivel de transparență la nivelul procesului de implementare. Organizațiile sindicale sunt implicate în monitorizarea PNRR fiind parte a comitetului de monitorizare specific PNRR, Blocul Național Sindical fiind parte a acestui comitet alături de alte organizații sindicale. Așadar, rolul organizațiile sindicale este unul clar și foarte concret în implementarea PNRR iar având în vedere acest deziderat se impune înțelegerea și abordarea instituțională a acestui instrument.

De ce este nevoie ca organizațiile sindicale să se implice în implementarea PNRR?

PNRR este un program care nu vizează un anumit sector ci acesta generează implicații majore la nivelul economiei. Decizia României a fost de a stabili o arhitectură importante de ținte la nivelul PNRR-ului astfel că acesta este în momentul de față unul dintre cele mai complexe PNRR-uri la nivel european. Având în vedere complexitatea dar și implicațiile economice și sociale generate de PNRR, instituția dialogului social joacă un rol esențial pentru implementarea cu succes a acestuia. Dialogul social este de natură să contribuie la unul dintre cele mai importante principii de la nivelul PNRR și anume acela de a nu lăsa pe nimeni în urmă. PNRR – ul este gândit să asigure o implementare echilibrată astfel încât fiecare să beneficieze de avantajele economice, investiționale sau sociale generate de PNRR.

Nevoia implicării organizațiilor sindicale în implementarea PNRR este generată de următoarele direcții de responsabilitate:

1. Sindicatele sunt parte a deciziei prin participare directă sau prin intermediul instituțiilor în care acestea sunt parte. Mai exact, reformele care sunt asumate de România în cadrul PNRR vizează domenii variate precum piața muncii, pensii, educație sau  sănătate iar toate acestea sunt zone de interes pentru organizațiile sindicale. Acestea din urmă participă activ la procesul decizional prin diferite procese de consultare astfel că implicarea organizațiilor sindicale în implementarea PNRR constituie o responsabilitate a organizațiilor sindicale, responsabilitatea derivând din nevoia reprezentării interesului salariaților în procese de consultare unde acestea sunt parte. Reformele asumate la nivelul PNRR sunt la bază acte normative care intră în procesul decizional și care sunt asumate la nivel formal astfel că implicarea organizațiilor sindicale din această privință este imperativ necesară.

2. O altă latură cu privire care impune implicarea sindicatelor se referă la legitimitatea reformelor integrate în PNRR.  PNRR a fost realizat fără prea multă consultare publică, o perioadă acesta fiind de altfel ținut secret iar reformele integrate în PNRR au fost contestate de mai mulți actori interesați, unii dintre acestea fiind chiar organizațiile sindicale. Un exemplu concret în acest sens vizează legea pensiilor care prevedea un anume spațiu fiscal pentru creșterea pensiilor ori într-un context în care inflația a generat o creștere importantă de prețuri, respectiva reformă a generat tensiuni sociale deoarece pensiile nu puteau fi crescute iar situația pensionarilor era din ce în ce mai dificilă. Implicarea organizațiilor sindicale, alături de alte tipuri de organizații cu statut de actori interesați ai dezvoltării este de natură să asigure un nivel important de legitimitate reformelor intenționate a fi realizate și implicit PNRR-ului în esență.

3. Echilibrul procesul de implementare reprezintă o responsabilitate a organizațiilor sindicale în implementarea PNRR. Reformele asumate prin PNRR au, de regulă, un caracter economic și social complex astfel că organizațiile sindicale trebuie să se implice în vederea asigurării unui cadru de echilibru în adoptarea și implementare acestor reforme. Un exemplu în acest sens vizează legea salarizării în sectorul bugetar sau chiar reforma la nivelul sistemului de relații industriale.

4. Consolidarea interesului salariaților reprezintă un alt punct de interes pentru organizațiile sindicale deoarece reformele care fac obiectul PNRR generează schimbări la nivelul sistemului de relații industriale astfel că acesta este un moment care poate implică o oportunitate pentru organizațiile sindicale de a obține mai multe drepturi pentru salariați și a se asigura că PNRR nu afectează negativ drepturile angajaților.

5. Tranziția digitală și cea climatică reprezintă două teme importante asumate la nivelul PNRR, acestea beneficiind de alocări tematice importante iar acestea generează implicații majore la nivelul relațiilor de muncă. De exemplu, reformele în domeniul digitalizării pot impune modificări ale modalităților de lucru, cum ar fi munca la distanță sau utilizarea de noi tehnologii sau noi forme de muncă. De asemenea, un nivel important de digitalizare poate atrage concedieri colective, reorganizări sau furnizarea de noi competențe iar aceste elemente constituie responsabilități de prim rang la nivelul salariaților și implicit responsabilizează organizațiile sindicale în a se implica.

Implementarea PNRR nu este un proces simplu sau ușor de realizat deoarece reformele prevăzute pot genera situații de conflict social sau divergente de opinie. Implicarea în procesul de implementare specific PNRR nu vizează în mod exclusiv organizațiile sindicale astfel că inclusiv organizațiile patronale sunt implicate în acest proces. În mod evident, organizațiile patronale își vor reprezenta propriile interese și vor proceda la înclinarea reformelor planificate înspre propriul lor interes. Implicarea organizațiilor sindicale în implementarea PNRR este de natură să genereze diferențe de viziune astfel că pot fi situații în care gestionarea unor potențiale situații de conflict trebuie avute în vedere.

Un alt aspect relevant cu privire la PNRR se referă la dinamica reformelor planificate a fi realizate. Acest aspect este deosebit de important în condițiile în care perioada de implementare a PNRR-ului se întinde până la finalul anului 2026 astfel că toate reformele planificate trebui să fie implementate până la acel moment. Acest cadru de implementare pune o presiune semnificativă pe sistemul economic și social deoarece reforme deosebit de profunde trebuie adoptate într-un termen extrem de scurt ori acest demers presupune un efort considerabil din partea organizațiilor sindicale. În mod evident, presiunea pe adoptarea și implementarea conformă a PNRR-ului presupune să beneficieze de o capacitate importantă inclusiv pentru a gestiona instituția dialogului social atașată acestor reforme. Nevoia de capacitate nu vizează în mod exclusiv organizațiile sindicale ci creșterea capacității este în acest moment un obiectiv atât la nivelul organizațiilor sindicale cât și la nivelul instituțiilor publice dat fiind faptul că România beneficiază și de fondurile care provin de la nivelul politicii de coeziune, politicii în domeniul agriculturii alături de fondurile specifice PNRR.

Sindicatele susțin ideea modernizării și a reformelor, dar cu condiția ca acestea să fie implementate în mod echilibrat, protejând interesele angajaților și evitând măsuri care ar putea avea un impact negativ asupra acestora. Dialogul social este un element cheie pentru succesul PNRR, asigurându-se că reformele sunt echitabile, bine fundamentate și sprijinite de toate părțile implicate. Un dialog social eficient poate contribui la implementarea unui PNRR care nu doar modernizează economia, dar și îmbunătățește coeziunea socială și protejează interesele cetățenilor.